Istoric

Comună înfiinţată prin legea administrativă din 31 martie 1864, desfiinţată în anul 1950, reînfiinţată în anul 1965.

A făcut parte din plăşile Jiul de Sus (1864-1908), Filiaşi (1908-1950) şi din raionul Filiaşi (1965-1968).

A fost formată din satele Scaeşti de Mijloc, Scaeşti de Sus, Scaeşti de Jos (1864-1875), Scaeşti (1912-1926), Scaeşti, Valea lui Pătru (1926-1950; 1965 – până în prezent).

În conformitate cu ultima împărţire administrativă, este alcătuită din satele Scaeşti şi Valea lui Pătru.

Localitate în nord-estul Câmpiei înalte a Bălăciţei, pe dreapta văii Jiului la, 27 km nord-vest de municipiul Craiova.

Se învecinează cu localităţile: nord -comuna Braloştiţa, nord-est – comuna Brădeşti, est – comunele Almăj şi Coţofenii din Dos, sud – comuna Cernăteşti, vest – comuna Argetoaia.

Relieful. Câmpie piemontană (Câmpia înaltă a Bălăciţei) caracterizată printr-un relief vălurit, cu dealuri (D. Comăneasa şi D. Voichiţa sau Răchita) separate de văi.

Clima are caracter temperat-continental de câmpie cu temperatura medie anuală de 10-11°C. Temperatura medie a lunii celei mai reci (ianuarie) este de -2°C, iar media lunii celei mai calde (iulie) de 22°C. Precipitaţiile medii anuale înregistrează valori de 600 mm. Vânturile dominante sunt vestice şi estice.

Hidrografia este, reprezentată prin râul Jiu, afluentul său Obedinul, lacurile Gâldăul şi Răchitoasa (în partea de nord-vest). Apele freatice sunt situate la o adâncime de 15-30 m.

Vegetaţia este alcătuită din păduri de cer şi gârniţă (în care predomină Quercus cerris şi Quercus frainetto) şi pajişti pu­ternic stepizate alcătuite din asociaţii de ierburi xerofite.

Economie. Ocupaţia de bază a locui­torilor este agricultura cu ramurile sale conexe.

In anul 1892 comuna avea o suprafaţă de 4182 pogoane din care 3222 pogoane teren arabil, 905 fâneţe, 15 izlaz, 7 lac şi teren sterp, 645 pădure; în anul 1912-1 bancă populară, cooperativă de consum , Jiu”, moară pe benzină, moară pe abur, 2 cârciumi.

Evoluţiea demografică. In anul 1892 comuna avea 1811 locuitori; în anul 1912-1889 locuitori, 413 clădiri locuite, 84 clădiri nelocuite, 529 gospodării; în anul 1930-2700 locuitori; în anul 1956-2876 locuitori; în anul 1966 – 2859 locuitori; în anul 1977 – 2839 locuitori; în anul 1992 – 2423 locuitori; în anul 1997 – 2399 de locuitori.

Hrisoave, oameni, institutii

Este înregistrat în plasa Jilţului de Jos, judeţul Mehedinţi (1819, 1831). iar începând cu anul 1839 este inclus în judeţul Dolj, plasa Jiu de Sus (1845, 1853, 1861). Face parte din comunele Scaeşti (1864-1950, 1965, 1968), Coţofenii din Dos (1950-1965).

Este menţionat prima dată în 1538, uitr-un hrisov al lui Radu voievod, prin care întăreşte stăpânitrea mănăstirii Glavacioc asupra satului Scaieşti. Mai este menţionat în catagrafiile din anii 1819,1831.

Evoluţia proprietăţii. Sat mixt. Ante 1538 a aparţinut lui Hamza ban, care l-a cedat mănăstirii Glavacioc, act întărit de Radu voievod.

-în anul 1819 moşia satului era stăpâ­nită de slugerul Băluţă. în 1831, moşia Scaieşti era stăpânită de Ianache Stoenescu şi Constandin Biţu Evinarie.

Prin reforma agrară din anul 1864, au fost împroprietăriţi 112 săteni.

-în planul de hotărnicie al pământurilor date la 1864 ţăranilor sunt menţionaţi ca proprietari Gheorghe Stoenescu, Grigore State Stoenescu.

La 1905, marii proprietari erau Henri Catargi (350 ha), Constantin A. Brăiloiu (150 ha), Ana G. Stoenescu (210 ha) şi Grigore Stoenescu (260 ha). Locuitorii aveau în stăpânire 422 ha.

Prin reforma agrară din anul 1921 au fost împroprietăriţi 43 locuitori, iar prin cea din 1945, 17 locuitori. Localitate complet colectivizată în anul 1961.

Participare la evenimente. Locuitorii au participat la revoluţia din anul 1848 jurând pe Constituţie şi trimiţând 3 volun­tari în tabăra lui Magheru, la războiul de independenţă (1 mort, 2 răniţi, 1 decorat), la războiul de reîntregire (31 morţi).

-în 1907, aici a avut loc o puternică răscoală. Au fost incendiate proprietăţile arendaşilor şi moşierilor, ceea ce a pro­vocat intervenţia jandarmilor şi unui pluton de soldaţi (2 răniţi, 11 arestaţi).

Instituţii.

-în anul 1892 satul avea 1 şcoală mixtă (înfiinţată în anul 1838), 2 biserici (una cu hramul „Sf. Nicolaie, Sf. Dumitru şi Sf. Paraschiva” fondată la 1824, a doua cu hramul „Mucenicul Trifan”); în anul 1912 – primărie, post de jandarmi, post telefonic, infirmerie (me­dic, moaşă comunală, agent sanitar), şcoală, biserică.